Oana – Pagina 6 – Piuneze cu povești călătoare

Dragă Herculane,

dragă stațiune dragă, să știi că nici un alt loc din lumea asta, nu mă poate răscoli mai tare decât o faci tu…am nod în gât și sentimente amestecate de fiecare dată când vin în vizită la tine.

Ne-am reîntâlnit weekendul acesta. Am fost bucuroasă că m-am alăturat unor prieteni aflați acolo cu ocazia Petzl RocTrip, căruia i-ai fost gazdă în acest an și care a adunat pasionați de cățărat din Europa (printre care și prietenul meu). Ce bucurie să mai vezi și fețe tinere animând stațiunea, pentru că, în rest, doar turismul social din hoteluri învechite, mai funcționează, și acela cu un picior în groapă…

M-am plimbat din nou pe străzi și ca de fiecare dată, te-am revăzut cu ochii minții cum erai odinioară. Dezvoltarea în perioadă romană, apoi lumea bună a Europei secolului XIX care te considera una din perlele bătrânului continent, ba chiar o și vedeam pe Sissi trecând în trăsură. Prin ochii mei, totul era din nou viu, luminos, clădirile redeveneau ce au fost odată…Lumea împânzea străzile, oamenii se bucurau de efectele benefice ale hidroterapiei, de natură, de o stațiune frumoasă. Câte ne-ai lăsat moștenire! Și în ce stadiu se află acum! îmi vin în minte o sumedenie de adjective la adresa noastră, dar mă abțin…ce rezolv? mă revolt aici, virtual, și nu văd o cale prin care aș putea contribui la oprirea acestui dezastru început după Revoluție.

City break la Verona

on sept. 9, 2014 in Verona | 0 comments

Dragi prieteni, mă pregătesc să mai pun, în curând, o piuneză nouă pe harta mea, de data aceasta fix pe Verona! Va fi o ieșire scurtă, cât să ne bucurăm de o vizită într-un oraș frumos, de mâncare italienească, să gust puțin aer tomnatic și să simt din nou freamătul specific orașelor italiene. Am încercat să găsesc, fără noroc, un ghid cu Verona. Dar nu-i nicio problemă, pentru că poveștile și pozele de aici, aici și aici, mi-au prins foarte bine.

Cum știu că printre voi sunt mulți amatori de Italia, aș vrea să mă ajutați și pe mine, vă rog, cu sfaturi și recomandări: ce merită văzut, unde să zăbovesc mai mult, ce restaurante bune (și cu prețuri decente) cunoașteți etc etc. Orice credeți că-mi va fi de folos! Merci si ciaaaaooo!!!
[google-map-v3 shortcodeid=”0c5178f9c5″ width=”600″ height=”350″ zoom=”12″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” enablegeolocationmarker=”false” enablemarkerclustering=”false” addmarkermashup=”false” addmarkermashupbubble=”true” addmarkerlist=”Verona, Italia{}7-default.png” bubbleautopan=”true” distanceunits=”miles” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

Poftim la masă, în Singapore!

on sept. 7, 2014 in *Papa-bun, Singapore | 2 comments

Îmi place să mănânc. Declar, susțin și semnez. Și când spun asta, să nu vă gândiți la cantitate, ci la experiența culinară în sine, la calitate și diversitate, la invitația gastronomică pe care o accept cu maaaaare plăcere, de fiecare dată când am ocazia să fiu în altă țară. Surpriza descoperirii unor noi feluri de mâncare, farmecul proustian la reluarea altora care știu că mi-au plăcut și altădată, toate îmi creează o emoție aparte, fie că experiența are loc lângă bicicleta unei tanti drăguțe care comercializează mâncare pe stradă, fie că e într-un restaurant select. Pentru mine, descoperirea gastronomiei e parte integrantă din călătoria pe care o întreprind în țara respectivă și fără de care, pătrunderea în lumea respectivă nu ar fi completă.

Gardens by the Bay și Supertrees Singapore

on sept. 2, 2014 in Singapore | 3 comments

Din categoria de ce la alții se poate și la noi nu….dar mai bine să nu începem dezabterea, nu?

Deschise în 2012, grădinile fac parte din planul statului de a integra în oraș, cât mai mult spațiu verde. De aceea, după recuperarea a 101 ha de teren de sub ape, s-a lansat un concurs internațional menit să atragă cele mai interesante proiecte verzi, cu care ar putea fi pus în evidență acest spațiu, fără a se uita componenta turistică a acestuia. Preț de 6 ani, s-a lucrat intens la realizarea grădinilor și a atracțiilor acestora. Și să vedeți rezultatul! click pe poze pentru o mai bună rezoluție

Gardens by the Bay văzute de pe Marina Bay

Singapore văzut de pe Marina Bay Sands

on aug. 27, 2014 in Singapore | 0 comments

Chiar din prima zi, am vrut să admirăm orașul de sus, așa că nu puteam altfel decât cu o urcare pe celebra Marina Bay Sands. Am prins o vreme excelentă de-a lungul întregii șederi (chiar dacă într-una din zile temperatura a urcat până la 34 de grade, în rest au fost undeva în jur de 29-30 de grade), nu a plouat nici măcar într-o zi, ceea ce a fost foarte bine, mai ales că statisticile pentru vizitarea Singaporelui nu sunt pe verde sută la sută în nicio lună (apropo, vă recomand site-ul acesta atunci când doriți să aflați când e bine de mers undeva). Asta mai mult din cauza umidității foarte ridicate de-a lungul întregului an. Ceea ce voiam de fapt să spun în legătură cu vremea și Marina Bay Sands, este că am avut parte de o perspectivă minunată asupra orașului, fără piedici de natură meteorologică.

Bine te-am găsit, Singapore!

on aug. 22, 2014 in Singapore | 4 comments

Am ajuns în Singapore, după drumul povestit aici și cu stresul legat de bagaj, de care ziceam aici. Ei bine, din fericire, nu am avut nicio problemă cu bagajul! deci motive de stres nu mai aveam! Am stat vreo 20 de minute la coadă, la verificarea pașapoartelor (nu este necesară viza pentru o perioadă de până la 90 de zile) și încă din acel moment am avut ocazia să aud- pentru că doar citisem până atunci despre asta- genul de engleză pe care-l vorbesc singaporezi: e engleză (e una din limbile oficiale ale statului, totuși), nu zic altceva, însă e o engleză vorbită cu un vădit accent chinezesc. De multe ori nu îți dai seama din prima ce vor să spună. Ceea ce mi s-a întâmplat și mie, fix la punctul acesta de control, când domnul de la ghișeu, foaaaaarte bine dispus, tot făcea glume. Cum nu m-am prins că el glumea, l-am rugat să repete, că nu înțeleg. Arșșșș! de la cât era de vesel până atunci, și-a schimbat brusc fața și m-a întrebat răspicat: What? you don`t understand English??? Ba înțeleg, zic…și îmi dau seama că mai bine mă opresc acolo, să nu-l supăr, dacă vreau să pup pământ singaporez cât mai repede (exagerez puțin, desigur). Așa că am zâmbit larg, iar el și-a reluat veselia și chiar dacă nu l-am înțeles tot ce zicea el pe acolo, i-am gustat glumele pe deplin (pe față) cu niște aprobări și YESSS-uri luuuuuungi și zâmbitoare. Hai că fu bine! Chiar am citit că singaporezii sunt foarte sensibili la faza cu limba engleză, așa că doamne ferește să zici că nu-i înțelegi, că e supărare mare!

O, Singapoura, O Singapoura!! — Singapura, oh, Singapura!!

Terasele de orez din Mayong, Bali

on aug. 17, 2014 in Indonezia- Bali | 2 comments

Nerăbdarea mea să pornim în drumeție prin frumosul sat Mayong se datora mai multor motive, dar două erau mai puternice: câmpurile de orez pe care le vedeam în premieră și poveștile lui Putu despre viața oamenilor de acolo, cu tot ceea ce implică ea. Cum ambele merită spațiu pentru povestit, le iau pe rând.

Cât am fost de bucuroasă să descopăr pentru prima dată terasele acestea minunate și cultura orezului! Și nici nu se putea mai bine decât a fost: în compania unui localnic și în plină zonă tradițională, în mijlocul unei vieți simple, dar frumoase, într-un cadru natural și neatins de turismul de masă. Am fost norocoși să pătrundem în lumea satului lor, așa cum e ea, fără briz-brizuri și artificii. Orezul e principală hrană a oamenilor din acel colț de lume, iar dependența de acesta, precum și organizarea activităților zilnice, se vede cel mai bine la sat. Ca și la noi la țară, și acolo, fiecare sătean își are propria bucată de pământ.

Mayong- partea 1

on aug. 11, 2014 in Indonezia- Bali | 4 comments

După povestea de aici, nu mai sunt multe de spus în privința drumului : am zburat 7 ore și jumătate spre Singapore, am ajuns sâmbătă seara și am rămas până marți, când ne-am pornit spre Bali. Zborul a fost scurt, de doar 2 ore și jumătate, cu Air Asia, un avion mic și servicii cam pe același tipar ca și Wizz Air-ul. Am rămas o săptămână în Bali, iar marțea următoare ne-am întors în Singapore, de unde a doua zi seara, aveam zborul cel lung de întoarcere acasă. Dacă v-am amețit, puteți găsi exact traseul aici.

Am văzut atât de multe lucruri frumoase, am vizitat obiective interesante, am stat de vorbă cu oameni foarte amabili, încât am o tolbă plină de povești. De data asta, voi începe cu cireașa de pe tort, cu ceea ce mi-a plăcut mie cel mai mult ca și experiență din acestă călătorie, și anume cu excursia în satul Mayong.

Weekend la Sovata-Praid-Corund

on aug. 4, 2014 in Sovata-Praid-Corund | 0 comments

Să nu aruncați cu roșii în mine (deși, fie vorba între noi, dacă sunt dintr-alea adevărate și bune din grădina de la țară, accept!), dar o să întrerup, preț de un articol, șirul poveștilor de departe, că să vă povestesc de weekendul care a trecut. Cum nu am avut nimic de făcut și niciun plan, am zis că pot să încropesc unul pe loc :). Așa că ne-am luat fain-frumos, sâmbătă dimineața și am plecat în direcția Sovata, să profităm de soarele care în sfârșit ne arată că e vară. Dintre opțiunile de traseu, am ales varianta prin Reghin, un drum foarte liniștit prin sate frumoase, mult mai bun față de aglomerația din Târgu Mureș. Nu ne-am grăbit deloc, mai ales că planul era să profităm de apa din Lacul Ursu, ceea ce ne era permis doar de la ora 15. Ca o paranteză, lacul Ursu e deschis în această perioadă între orele 10 și 18, cu pauză de scăldat între 13 și 15. Poți să rămâi înăuntru, însă nu ai voie să intri în apa. Dacă ieși, mai plătești o dată. Un bilet (25 de lei), o intrare.

Primul zbor cu Qatar Airways și impresii despre aeroportul Hamad, Doha

on iul. 31, 2014 in *Organizarea vacanței, ASIA | 2 comments

Pentru că multă lume m-a întrebat cum a fost cu drumul până la destinație, am zis să descriu puțin experiența, ca să pregătesc și mai bine cadrul poveștilor care vor urma. După cum am zis și aici și aici, am plecat cu microbuzul din Cluj spre aeroportul din Budapesta. Optimus efectuează cursa de la ora 7 dimineața, de lângă hotel Napoca, o cursă plină ochi, dat fiind faptul că se ajunge la o oră bună la Budapesta. Drumul a durat aproximativ opt ore (va dați seama…opt ore pentru 400 km !?!), asta și din cauza că s-au făcut destule opriri, dintre care două lungi, de aproximativ jumătate de oră. Au șoferii locurile lor specifice unde opresc și înțelegerile lor cu patronii restaurantelor respective…în fine ! am ajuns la aeroport cu bine, iar până la zbor mai aveam vreo 3 ore de stat pe acolo. Timpul a trecut destul de repede, am profitat că era prânzul și numai bine am mâncat în incinta aeroportului. Și bine am făcut ! Să vă povestesc!