Parcă ultimul articolul nu e complet dacă nu precizez tare și clar, cât de comercial e totul în Hong Kong. Brand-uri, reclame, publicitate, culoare, sclipici și superficialitatea care rezultă până la urmă din toate acestea. Atât de multe centre comerciale mi-a fost dat să văd în toată această vacanță, cât să-mi ajungă pentru o viață!
E opt fără un sfert, seara. Am ajuns un pic mai repede ca să verificăm de unde s-ar vedea cel mai bine și să prindem un loc bun. Așșș ! Aleea Starurilor e deja plină ! Locurile de lângă mal, unde e cea mai bună priveliște asupra insulei Hong Kong, sunt luate. În jurul nostru agitație, muzică, o sumedenie de limbi, multe dintre ele imposibil de identificat în colțul ăsta de lume. La un moment dat, pleacă câteva persoane și reușim să ajungem în față. Sunt hotărâtă să nu mă mai mișc de acolo orice ar fi : mai e puțin și se dă startul Simfoniei Luminilor. Începe în fiecare seară, dacă vremea o permite, la opt fix și e una din principalele atracții ale Hong Kong-ului.
