Pentru iubitorii de fructe- Thailanda ne așteaptă!

Cum am promis aici, trebuie să povestim separat despre fructele pe care le-am descoperit în Thailanda. Așa că am revenit! Nu știu dacă toate fructele pe care le-am gustat acolo, și-au găsit deja  o traducere și în română. Multe au preluat denumirea general folosită. Cu voia voastră, nu o să mă stresez prea mult că găsirea traducerii în română.

Despre Thailanda, citisem și că e un paradis al fructelor. Așa că abia am așteptat să ajung acolo să le încerc ! pe toate, după capul meu ! Însă nu mi-am putut închipui varietatea pe care o găsești acolo, culorile, gustul aparte, dar mai ales sortimentul atât de variat față de fructele pe care le producem noi, în Europa. La început, mi-am propus să încerc măcar câte un fruct nou în fiecare zi. Apoi, după câteva zile, nu am mai ținut cont de asta : cumpăram de toate, chiar dacă deja  nu mai știam dacă le-am încercat sau nu. Sau din contră, îmi plăcea vreunul atât de mult, încât mai vroiam. Prețurile erau mai mult decât accesibile, iar când mă gândeam cu cât se vând în Europa unele fructe exotice, chicoteam în sinea mea de bucurie, pentru oferta din fața mea.

 Să o iau cu începutul. Știți cum stau la noi pepenii pe marginea drumului, da ? așa am văzut în cazul ananasului. Chiar la un moment dat, am trecut cu mașina pe lângă o astfel de grămadă, lângă care era afișat prețul, am făcut un calcul rapid, și ieșea undeva la 70 de bani bucata ! nu am oprit, pentru că oricum era dificil să le desfacem, și nici nu vroiam să mă complic, dat fiind faptul că la orice colț de stradă sau în piețe, găseam fructele gata desfăcute, inclusiv ananas pe băț ; da, m-am exprimat bine, bucată de ananas, așa luuuungă, înfiptă pe un băț; ananas zemos, dulce, parfumat, cum încă nu am mai mâncat până atunci, și chiar dacă era aproximativ 2 lei prețul (mai mare decât prețul la bucată), tot mic era de fapt pentru noi, așa că preferam varianta asta (atenție, prețurile sunt din 2011, deși nu cred că sunt mult mai mari acum; cei care ați fost recent, poate mă ajutați ?)

  Pe lângă banane, pepene roșu și galben (care, no, acum nu mai trezeau în mine nimic :))) tz tz tz, cum poate uita omul de unde a plecat :)), la micul-dejun aveam și papaya și mango. Așa că acestea două au fost cele pe care le-am consumat cel mai mult. Mango mai mult decât papaya, totuși. Mi-a plăcut mai mult.

 Despre nuca de cocos și cât de mult mi-a plăcut, am mai povestit și aici. Nu vreau să mai insist. Îmi place muuuult, foarte mult !

 În rest, nu știam ce cumpăr, dacă o să-mi placă sau nu, cum se mănâncă etc. Cumpăram și încercam. Știam doar de durian, adesea numit și regele fructelor- pentru unii o delicatesă-  iar în ghidul cumpărat scria că ori îți place, ori nu. Nu există cale de mijloc. Am cumpărat o bucățică (nu puteam să iau unul întreg, și nici nu vroiam de fapt, pentru că sunt mari, să tot fie, parcă, vreo două-trei lubenițe la un loc). În primul rând, ca să ajungi să-l guști, trebuie să treci de miros. E intens și cam neplăcut, ca să fiu finuțăîn exprimare (există chiar hoteluri care specifică, interzis accesul cu durian). Hai să nu fiu finuță : pute ! de-a dreptul ! Am citit căîn funcție de percepția fiecăruia, miroase a animal mort, șosete murdare, ceapă etc. Dacă îți place, cică ai simți note care aduc a nucă, vanilie sau ciocolată…cu ceapă…nu știu, așa am citit ! Am trecut peste asta și l-am gustat, sub privirea dezaprobatoare a prietenului meu, care nu-și putea închipui cum pot să gust așa ceva. De obicei, el merge la sigur la faza cu mâncarea, și dacă e ceva nou, degustătorul-șef -adică io- intervine.  Mă mir și eu câteodată de avântul și încrederea pe care o am să gust, în general, mâncare de care nu știu ; mă mir, pentru că știu cât sunt de sclifosită, în general, nu de alta :). În fine, nu mi-a plăcut durianul ! aș vrea ca, odată, în viitor, să-i dau încă o șansă. Să vedem dacă mi s-au schimbat gusturile. Că parcă se schimbă la vreo 7 ani, nu? :)

 Ca să-mi continui ideea, cumpăram și încercam. Mi-au plăcut foarte mult mango-steen-ul și rambutanul. Nu știu de ce, mă așteptam să-mi placă mai mult fructul-stea (carambola). Poate pentru că are o formă atât de drăguță ? E ok-ish,la gust.  Mai jos, puteți vedea standurile cu fructe ale vânzătorilor din piețe sau de pe stradă.

Cum am prins ziua prietenului meu chiar în Thailanda, am zis să-i fac un altfel de tort-surpriză, așa că într-o zi, am cumpărat, pe de-ascuns, niște lumânări și un fruct al dragonului. Arată foarte drăguț, nu ? Roz, și cu interior alb cu semințe negre. Gustul e bun, asta dacă vă plac dudele de la noi, că parcă aduce cu gustul lor.

 Pe lângă toate astea, sunt o grămadă de standuri, în stradă, care îți prepară fresh-uri pe loc. Din fructele pe care le alegi tu. Un fresh era undeva la 2-3 lei :). Ce ziceți de asta ?

 Uf, ce cu drag mi-am amintit de fructele astea ! iar voi, norocoșii care sunteți pe acolo sau urmează să mergeți, profitați, și pentru mine !