Dacă data trecută a fost despre Siem Reap și despre cum prezintă un orășel în Cambodgia, azi am zis să vă arăt câteva poze din zona rurală. Într-una din zile, am fost la Banteay Srei, un templu ceva mai departe de Siem Reap (aprox. 40 km). Cu tuk-tukul , drumul a durat mai bine de o oră, suficient cât să mă pot pierde în verdele viu al peisajului și să privesc casele și oamenii care ne apăreau în cale. Cadrele sunt surprinse din mișcare, asta ca o scuză pentru lipsa de focus sau calitatea mai slabă de pe alocuri. (dați click pe ele)
Multe standuri la care se vinde zahăr făcut din palmier, chiar acolo. Am oprit și noi de am cumpărat o cutie- 8000 de rieli cambodgieni, aproximativ 8 lei cutia. Nu că aș fi eu mare fan negociere în general, dar aici și mai puțin mi-a ars de așa ceva: când te uiți în jur și vezi câtă sărăcie, deși în sinea ta știi că prețul e specific pentru turiști, te prefaci că nu sesizezi. Și în final ce mai contează nimicurile, când toată lumea e bucuroasă: tanti că a vândut ceva, eu că am luat un produs specific pe care-l voi face cadou mai departe, alături de poveste.
Ei bine, după plimbarea asta prin satele cambodgiene, dacă mai aud vreun român că se plânge că e sărac, se lasă cu scandal. Promit! Și nu o mai lungesc, atâta doar că pentru mine sărăcia, în sens material, a căpătat o altă definiție dupa experiența aceasta. Până nu vezi cu ochii tăi, nu ai cum să înțelegi, oricât ți-ar povesti și explica alții. Și dacă mai e cineva pe aici care nu înțelege rostul călătoriilor, ia uite unul (din lista lungă pe care o am în cap), care derivă direct din ceea ce zic aici: călătoriile te ajută să apreciezi și mai mult ceea ce ai!
Read More
si totusi par fericiti 🙂 ceea ce e lucru mare
Da, Andreea, asa e! acolo am revăzut copii care se jucau doar cu frunze și bețe și alergau râzând unii-după ceilalți….