A venit din nou momentul piunezei din Thailanda, pentru că mi-am dat seama că nu am terminat de povestit tot ce vroiam să vă povestesc legat de șederea în regiunea Krabi. Într-una din zilele petrecute în Ao Nang, am hotărât să facem o excursie. Oferta era destul de generoasă și la tot pasul, iar cum urma să plecăm înspre Phuket cu vaporașul, am zis că ar fi bine să ne concentrăm pe excursiile terestre, și nu pe cele care explorează insule din împrejurimi. Așa că am ales un pachet care cuprindea o excursie la templul Tiger Cave după-masa, iar spre seară, o vizită la piața de noapte din Krabi.
Toată excursia, împreună cu deplasarea pâna la piața de noapte din Krabi- orașul, a fost aproximativ 50 de lei/persoană. Așadar, într-o zi, după prânz, un domn împreună cu soția sa, au venit cu o mașină-papuc, și ne-au luat de la hotel. Am fost doar noi doi, am stat în spate și a fost foarte fain! am putut să ne uităm în voie la localitățile prin care am trecut, să facem poze, să ne răcorim. Norocul că partea din spate a mașinii avea un mini- acoperiș care ne ferea de soare, că altfel nu ar fi fost prea amuzant ! Până la primul obiectiv, am făcut vreo 50 de minute. La un moment dat, într-un sătuc, cum mă tot uitam în stânga și dreapta, fix pe lângă noi a trecut un elefant mare de tot, iar cum nu mă așteptam, cum încă nu văzusem, așa, în libertate (bine, libertate relativă și aici) un elefant, am avut așa o senzație de wowwww ! am făcut repede poze, însă deja trecusem de el.
În curând am ajuns la prima destinație, iar domnul, foarte amabil, ne-a spus într-o engleză stâlcită, că ne vor aștepta cât dorim să stăm acolo : trei-patru ore. Super ! am sărit jos din mașină și ne-am pus pe plimbat. Vedem lângă un templu, gen construcție mai nouă, doi tigrii uriași la intrare, un gong…ne învârtim, facem o poză, două,trei : hai și eu cu tigrii, hai și tu, acum cu gongul etc. Trecuseră fix 10 minute și nimic altceva. Oare de ce o fi zis domnul șofer că ne așteaptă trei-patru ore…ce să facem cu restul ?!? Ceva nu era bine !
Și tot întrebându-ne ce o fi și cum o fi, vedem de fapt ce reprezenta principalul punct de atracție aici : sus, pe vârful unui deal dintr-acela tip bloc, specific zonei , vedem o statuie imensă …hmm deci aceea era zona înspre care se îndreptau turiștii ! Acolo trebuia să ajungem ! (v-am povestit și aici că am ales Krabi pe ultima sută de metri și nu m-am putut documenta prea bine, de aceea eram așa puțin aeriană). La baza dealului, o altă zonă cu temple, de data aceasta mai vechi, însă nimic care să suscite vreun interes deosebit pentru mine.
Ei, și cum credeți că se ajungea sus ? Haideti să vă spun : urcând cele vreo 1250 de trepte, care începeau aici !
Și atunci am înțeles mai bine ce vroia să spună domnul șofer, cu cele trei-patru ore…
După primele 30 de trepte, am vrut să renunț. Era cald afară, umed, nu aveam apă, nu tu pălărie de soare, cremă, nimic ! Eram total dezorganizați și nepregătiți ! Am zis, hai încă puțin…Diferența de nivel creștea destul de repede, nu era nimic lin în tot urcatul acela. Pe la 500 am vrut să mă întorc. Andrei nu voia. Cobor singură ? mi-era frică de maimuțele acela care treceau în toate direcțiile și nu aveau niciun pardon pe acolo…Hai să continui ! Înălțimea treptelor varia, pe alocuri erau chiar destul de înalte pentru pasul meu de 1,63 m, așadar efortul era mai mare. Pe la 700, deshidratată, cu picioarele tremurând, cu hainele ude leoarcă, mă smiorcăiam ca și o prințesă. Hai, că nu mai e mult …Pe la vreo mie, deja pășeam fără să mai gandesc…
Ei, și când am ajuns sus, a venit răsplata ! în primul rând, jos sandalele, pentru că nu ai voie să intri încălțat (foarte bine, oricum nu le mai suportam), interdicție dată de acest spațiu budist, amenajat pentru meditație, cu statui și elemente sacre în religia lor. Apoi, apă, multă, apă…încep să-mi revin. Și conștientizez adevărata răsplată : un peisaj superb, cum nu mi-a mai fost dat să văd : marea în depărtare, într-o altă parte un spectacol adevărat dat de dealuri și munți cu formele lor de dinți care par să se ridice solitari. Probabil, cândva formau un lanț, acum au rămas după cum se vede. În altă parte, păduri de palmieri.
Cea mai impresionantă statuie, cea care se vedea și de jos, este cea a lui Buddha, o statuie colosală, strălucitoare, care pare să domine întreaga zonă.
După vreo oră, timp în care dădea și soarele să apună, așadar peisajul prindea culori interesante, după ce ne-am odihnit și noi, am început coborârea. La urcare, ca să mă motivez, îmi spuneam cât de ușor și amuzant va fi la coborâre. Cât de greșit ! Deja picioarele îmi erau obosite, mă dureau tălpile, mușchii îmi erau întinși la maxim, așa că nu a fost deloc ușor. A fost poate mai rapid, însă în niciun caz plăcut sau facil.
Oricum, odată ajunși jos, am avut așa un sentiment de împlinire… Eu, care aveam condiție fizică zero, am reușit să fac tot drumul, să ajung sus, să mă bucur de peisaj. Deja uitasem efortul ! eram gata să atac piața de noapte din Krabi. Dar despre asta, în episodul următor !
P.S 1 familia care ne-a adus, ne-a așteptat la mașină, după cum am convenit. Trecuseră deja vreo 4 ore.Dacă vă decideți să vă luați un tur care include și Tiger Cave Temple, să întrebați de la început cât se stă, pentru că am citit că la majoritatea se stă doar câte o oră ; și nu reușești să urci până sus, iar peisajul de sus nu trebuie ratat !
P.S 2 luați-vă apă, pălărie, condiție fizică și răbdarea cu voi. Merită !
P.S 3 numele zonei provine de la ceva legendă, alți tigrii în afară de statuile de la primul templu nu am văzut :))
Read More
“mi-era frică de maimuțele acela care treceau în toate direcțiile și nu aveau niciun pardon pe acolo” hahaha foarte funny