Vă spun sincer că nu am fost încântată, în mod deosebit, că mă duc acolo.
Era în septembrie 2010, deja fusesem în iulie în Portugalia, și cum bugetul încă se refăcea, dar totuși aveam dor de ducă, nu am putut zice nu. Plecam cu o părere nu tocmai bună despre țările din fosta Yugoslavie, aveam prejudecăți aiurea, mă gândeam la siguranță, la faptul că nu era la fel de frumos ca prin alte părți ale Europei, că litoralul e cu pietre, nu cu nisip etc. Așa că m-am dus cu dorință de vacanță, dar cu așteptări joase. Și bine am făcut! pentru că așteptările contribuie în bună măsură la rezultatul final, la impresiile cu care te întorci dintr-o vacanță. Doar ca să fac o paranteză, nu de puține ori când cineva m-a întrebat cum a fost în locul cutare sau în vacanța X, eu, fiind foarte încântată, începeam să descriu experiența în termeni roz și cu multe adjective de laudă, ceea ce seta, involuntar, așteptările omului respectiv, la un nivel mult mai sus decât, poate, vroiam eu. Iar, mai apoi, după ce încerca și persoana în cauza destinația sau experiență turistică, se întorcea mai puțin încântat față de cum a plecat. Pentru că așteptările îi erau mult prea mari. Ca să nu mai contribui la un astfel de rezultat, încerc să mă temperez când povestesc câte ceva, dar e greu…probabil ați văzut și din descrierile mele, din alte articole. Am încheiat paranteza.
Destinația finală era Budva, populară pe atunci în Muntenegru; știam destule persoane care au fost sau urmau să meargă acolo (oare acum mai merge lumea la Budva, că nu am mai auzit în ultimii doi ani?)
La dus, am fost prin Ungaria- Serbia-Muntenegru. La întors, am venit prin Belgrad, am ajuns la Oravița și apoi am luat-o înspre Cluj.
Din traseu, nu-mi mai amintesc bine decât canionul pe care l-am străbătut câteva ore- nu mai rețin câte, însă știu că pe cât era de frumos, pe atât de mult îmi doream să se termine o dată, din cauza virajelor nenumărate și a vitezei reduse care este impusă (50-70 pe majoritatea porțiunilor). Iar în Muntenegru, pe lângă faptul că e periculos totuși să depășești viteza în acele zone, e bine să respecți limitele, deoarece poliția e peste tot, fain-frumos, cu radarul pregătit. Ni s-a întâmplat să fim opriți, au vrut să ne dea amendă, ne-au explicat că dacă nu dorim să achitam amenda, putem să facem contestație în fața unui judecător a doua zi (sau când o fi programarea) și bla, bla, bla o procedură luuuungă, cât o zi de post, ca până la urmă, prietenul care conducea, a făcut să fie bine…daca mă înțelegeți…poate chiar mai bine decât sperau polițiștii aceia. În fine, atenție la viteză!
În Budva, am fost cazați într-un apartament frumos, rezervat dinainte pe net, la vreo 10 minute de plajă, iar prețul încă mi-l amintesc și acum, pentru că am rămas marcată de atunci: 66 de euro de persoană/săptămâna. Na, ce ziceți de asta? Bine, era în 2010, între timp lucrurile s-au mai schimbat, poate.
Și cum așteptările erau mici, nici nu a fost greu să-mi fie depășite imediat:
-partea veche a orașului e minunată! Cum Budva e unul din cele mai vechi orașe din regiune (peste 3500 de ani), aici arhitectura e altfel față de restul așezării, cu ziduri înalte și vechi, cu străduțe înguste și drăguțe, cu aer și o atmosferă aparte.
-citadela din Budva e și ea o rămășiță a timpurilor trecute, se poate vizita, având și un muzeu deschis pentru cei curioși să afle mai multe despre istoria acelui loc.
-mi-a plăcut apoi faptul că orașul e animat. Știți că vă spuneam și aici, că eu sunt atrasă de stațiunile vii, cu mulți oameni și atmosferă estivală. Nu zic nu, liniștii, dar nici nu o caut în mod particular.
-terasele și restaurantele au mâncare bună. La prețuri ca prin vest, la multe dintre ele, dar deh, acum trebuie să trăiască și oamenii ăștia din ceva, nu? Apropo, de ce oare, la malul mării, supa de pește e mai scumpă decât celelalte? E totuși supă, nu bucată integrală de pește, și no, se cam face și cu rămășițe de pește…nu? Să-mi ziceți dacă aveți vreo ipoteză, să mă liniștesc. Mă macină gânduri foarte profunde, nu? :))))
Hai că plajelor, trebuie să le dedic un paragraf mai consistent, totuși, doar pentru apă și plajă mergem la mare, nu? Plaja la care ajungeam cel mai ușor, adică fără să ne agitam cu mașina, era cea din oraș, însă era cu pietre și destul de aglomerată. Tot pe jos, puteam ajunge, după un traseu mai lung puțin, pe lângă orașul vechi, la o plajă cu nisip, mică, prinsă între stânci, izolată, plină ochi, până la refuz, pe care se ajungea pe o mini-faleză pe care te stropeau, plăcut și distractiv, valurile.
Din punctul meu de vedere, în privință plajelor, am făcut bine că ne-am deplasat cu mașina, chiar dacă nu prea aveam chef tot timpul. Cea mai tare mi s-a părut Jaz beach. Nisip, apa minunată, lume suficientă cât să nu te enerveze și nici să nu urli în pustiu, dar mai ales cu reputația că aici au fost și au concertat, fix pe plajă, The Rolling Stones, Madonna și Lenny Kravitz.
Am fost și pe plajele de lângă Sveti Ștefan, insuliță-resort la 6 km de Budva. Cea din partea dreaptă a insulei e rezervată oaspeților resortului. Arată foarte frumos, e îngrijită, iar atunci când am ajuns noi, era pustie. Nu știam de exclusivitate și credeam că am tras lozul castigator…gata! aici stăm, închiriem șezlonguri și lumea e a noastră! până când am aflat că de fapt, ne costă 50 de euro închiriatul. Acum nu mai știu dacă era de unul sau de două, însă cert e că aveam impresia că nu am auzit bine. Cum subconștientul refuza să accepte prețul, am scos 15 euro să-i dau. Ladyyyy, 50, not 15!! Okkkk, ne-am mutat pe plaja de lângă. Gratis.
O altă plajă care mi-a plăcut la fel de mult ca și Jaz beach a fost Milocer. Da, și aici a trebuit să închiriem șezlonguri însă prețul era accesibil, iar Sveti Ștefan poate fi admirat și de aici.- nu am poze cu Sveti Stefan în schimb puteți să-l vedeți aici.
Într-o zi am luat și vaporașul spre o insuliță care se află chiar în apropiere de Budva, tot ca să facem plajă. Însă acolo pietrele erau de-a dreptul bolovani, terenul era arid și neîngrijit, așadar nu prea a fost o alegere câștigatoare, din punctul acesta de vedere. În schimb erau câteva stânci frumoase, înalte, de care se spărgeau valurile, și care puteau fi admirate îndeaproape, ceea ce a mai dres puțin situația.
Regiunea orașului Budva are mult mai multe plaje decât cele pe care am fost eu. Cel mai bine e să aveți o listă cu acestea și cu amplasarea lor și să le încercați pe rând, măcar pe câteva dintre ele.
Și sper să fiți și voi încântați când îl auziți pe băiatul care vinde porumb fiert, cum strigă pe plajă, în gură mare…cucuruuuuuz, cucuruuuuuz (ca la mine la Rapolțel- mie mi s-a părut tare amuzant) :))))
Vă spun sincer că m-am întors tare încântată că am fost în Muntenegru. Deh, așteptările mi-au fost depășite! Temerile și prejudecățile, prostești! Mergeți careva vara asta acolo?
P.S de data asta, nu o sa pun mai multe poze cu mine, mă scuzați, însă pe vremea respectivă încă credeam ca pot să-mi tai singură, mișto, bretonul…OBLIC…iar chestia asta combinată cu kilogramele în plus pe care le aveam în posesie, dădeau așa o imagine…cum să descriu mai bine…să zicem că mă oprea lumea pe stradă „Doamna Carmen (Șerban) nu-mi dați și mie un autograf? :))))
[google-map-v3 shortcodeid=”98a67f81a6″ width=”600″ height=”350″ zoom=”12″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” enablegeolocationmarker=”false” enablemarkerclustering=”false” addmarkermashup=”false” addmarkermashupbubble=”true” addmarkerlist=”Budva, Montenegro{}1-default.png” bubbleautopan=”true” distanceunits=”miles” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]
Eu am rămas șocat de prețurile practicate pe plaja de la Sv Stefani.
Apropo, plaja Mogren din Budva a rămas preferata noastră.
Mda, la Sv Stefani au un target de clienti aparte…