Dacă ești obișnuit cu imaginea orașelor din nordul Italiei, mult mai populare în rândul turiștilor, Bari și orășelele din sud par desprinse din alt film: stil diferit, piatră multă, densitate mai scăzută, liniște, alt ritm…Și totuși, frumos!
E doar în cercul meu de cunoștințe sau Bari chiar a fost o destinație mult aleasă (în special de clujeni) anul trecut? Și dacă tot a mers lumea, musai să mă duc și eu! 🙂 Așa că mi-am anunțat familia să se pregătească de un mini-circuit de trei zile pline de plimbări prin sud-estul Italiei. Era început de octombrie, așa că am combinat orașele cu puțină plajă, chiar sperând la o mică bălăceală. Ceea ce nu s-a întâmplat până la urmă din pricina vremii…Eh, dar n-a fost cu supărare, ne-am bucurat de restul! (aham, strugurii sunt acri…mi-a fost ciudă, evident!). Să vă povestesc așadar de traseul pe care l-am organizat, poate sunteți în căutare de idei pentru zona Bari/sud.
Avionul a fost direct din Cluj pe aeroportul din Bari. O oră de zbor, traseu direct, zona frumoasă, prețuri bune, iată o explicație pentru popularitatea destinației. Zborul a ajuns vineri seara târziu, ploua, așa că în afară de cină nu am mai avut altceva în program.
Ziua 1. Dimineața am vizitat orașul, sub o ploaie măruntă. Din stradă în stradă, ne întâlnim întâmplător cu niște prieteni tot din Cluj care erau însoțiți de vreo 15 persoane…(ce ziceam mai sus? :))) Tot în city-break și ei. Bine, îi văzusem și în avion, deci nu era total neașteptat, dar tot mi se pare tare faza! La un moment-dat va trebui să adun poveștile pe care le am (pățite de mine sau de prieteni) cu întâlniri neașteptate de-a binelea, în locuri îndepărtate.
Bun, să revin! După plimbarea prin centrul orașului, am luat mașina închiriată și am pornit să descoperim și alte orășele din zonă, pe următorul traseu:
- Bari- Polignano a Mare, aprox 36km. Polignano…BIG LIKE! trebuie să revin și vara, la naiba de vreme!
- Polignano a Mare- Monopoli, aprox. 10 km. La Monopoli s-a arătat și soarele așa că ne-am plimbat fără griji.
- Monopoli- Brindisi, aprox. 75 km. La Brindisi am avut și cazarea pentru următoarele două nopți. Un hotel cu istorie, care merită o poveste separată!
Ziua 2. După ce am schimbat mașina (se aprinsese un beculeț în bord care indica ceva defecțiune), am început hoinăreala.
- Brindisi- Alberobello, aprox 80 km.
Am revenit până la un punct pe drumul parcurs în ziua precedentă, tocmai de aceea Alberobello poate fi mai bine integrat într-un traseu legat direct de Bari. Este doar o chestiune de preferință până la urmă, date fiind distanțele scurte dintre orașe și mai ales drumul care se abate de la autostradă la un moment dat așa că poți să-ți clătești ochii cu peisajele create de dealuri și sate.
- Alberobello -Ostuni, aprox. 35 km. Ostuni cel alb, cu străduțe înguste și întortocheate, nostalgic și oarecum părăsit.
După Ostuni, în drumul care duce spre mare, am admirat Parcul Național cu măslini seculari, copaci spectaculoși de-a dreptul prin formele ciudate pe care le-au luat de-a lungul vremii.
- Ostuni- Torre Canne, aprox. 20 km.
Cum am vrut să vedem cum arată și o stațiune mică din zonă, am zărit indicatoarele spre Torre Canne di Fasano și am ținut drumul până la plajă. Păcat de vreme! Eu chiar credeam că la început de octombrie o să prindem vreme bună în sudul Italiei….dar când vorbim de vreme, trebuie să te aștepți la astfel de situații, oricât ai incerca să planifici.
- Torre Canne- Lido Morelli, 7 km.
Cum nu aveam altceva de făcut în acest caz, decât să privim marea, am mai găsit o plajă drăguță, la Lido Morelli. Dacă sunteți vara în zonă și aveți chef de o plajă mai retrasă, cea de la Lido Morelli e numai bună.
Seara ne-am plimbat hai-hui prin centrul orașului Brindisi.
Ziua 3. Ne-am luat la revedere de la Brindisi și am pornit în căutarea soarelui, pe direcția Taranto.
- Brindisi- Taranto, 74 km. În oraș nici nu am mai intrat până la urmă, după ce colega mea Alina, aflată și ea cu familia în city-break acolo, în același timp, m-a informat că nu ratăm nimic dacă-l sărim. Și cum nu mai era nicio urmă de ploaie și soarele își făcea de cap, am „atacat” două plaje din zonă. Prima e Lido Azzurro, la aprox. 15 km de Taranto, drăguță dar peisajul acela industrial de lângă, îi strică parcă farmecul.
- Lido Azzurro- Marina di Ginosa, 30 km. Plaja din Marina di Ginosa e altă poveste. Bine, nu am dat întâmplător de ea, ci am avut-o ca țintă directă, pentru că mă documentasem de acasă unde e o plajă mare și frumoasă în zona aceea. Și chiar așa a și fost! De altfel, pe toată talpa Italiei, în zona golfului Taranto, sunt o sumedenie de plaje de acest gen.
- Marina di Ginosa- Matera, 55 km. Fără intenție, am păstrat ce a fost mai bun (sau cel puțin ce ne-a plăcut nouă cel mai mult) pentru sfârșitul excursiei: Matera! Partea veche a orașului parcă e desprinsă din alte vremuri. Nu e de mirare că aici s-au filmat Patimile lui Hristos, în regia lui Mel Gibson….
Și cum șirul întâlnirilor neașteptate nu se oprește, în Matera m-am trezit față în față cu colega mea, Alina, de care ziceam și mai sus… 🙂 Alina, mi-ar plăcea să ne întâlnim întâmplător și în…Thailanda ? 😉
De la Matera, am plecat direct spre aeroport.
Zona aceasta a Italiei, cu regiunile Puglia si Basilicata, pentru mine a adăugat o altă imagine Italiei. După cum spuneam și la început, obișnuită fiind cu nordul, orașe mari, nebunie, regiunea aceasta mi s-a părut sălbatică, săracă, liniștită, dar frumoasă. Tocmai de aceea, pe lângă înșiruirea aceasta a locurilor vizitate, îmi va face mare plăcere să vorbesc despre fiecare separat și detaliat, în povești viitoare.
Și că tot ziceam de întâlniri neașteptate, vi s-a întâmplat să dați peste prieteni/cunoștințe prin alte țări? îmi povestiți și mie? 🙂
De-abia astept sa ne intalnim si in Thailanda…sau unde o fi! Si, for the record, pana la urma ne-a placut si ce am reusit sa vedem din Taranto 🙂
Buuun! 🙂 cat despre Taranto, atunci trebuie sa-i mai dau o sansa! 🙂