Navigation Menu
Povestea mea legată de cazarea la mare, în Croația

Povestea mea legată de cazarea la mare, în Croația

on 11 May 2014 in Croatia, Insula Ciovo | 2 comments

Cum la sondajul încă deschis aici, am văzut că sunteți și câteva persoane care preferați Croația anul acesta, m-am gândit să vă scriu cum am procedat noi, când am avut de ales unde să mergem pe litoralul croat și cum am făcut cu cazarea.

După ce am stat de vorbă cu mai mulți prieteni care au fost deja  în Croația și după ce m-am informat și de pe câteva bloguri, am zis clar că vrem (am fost patru la număr) o stațiune unde să fie măcar puțină plajă, fie ea și cu pietre, și să evităm clar stațiunile care au genul acela de faleză de beton, de unde, țuști, sari direct în apă, ca la piscină.

Prima dată am zis că mergem undeva în zona Brela-Makarska. Prin iunie, am început să căutăm cazare pentru vacanța, care urma să fie în august. Da, destul de târziu, pentru că după zeci de mailuri și căutări pe site-uri, am văzut că ceea ce mai rămăsese liber, era cazarea în apartamente departe de mare, sus pe dealuri, izolate și nu prea drăguțe. Așa că, ne-am pus din nou pe întrebat oameni și citit. După câteva cugetări, am zis să încercam insula Ciovo, care e legată printr-un pod foarte, dar foarte mic, de orașul Trogir.

Insula Ciovo

Insula Ciovo

Iar mailuri, căutări, disperare : ce am mai găsit disponibile, erau apartamente și hoteluri într-adevăr foarte drăguțe, însă la niște prețuri foarte mari.  Așadar, am urmat sfatul câtorva prieteni și am plecat fără cazare, cu intenția de a căuta pe loc.

Prima vacanță în care plecam fără să știu unde o să dorm, la mare. Dar, niciun stres, o soluție tot trebuie să fie, doar nu om dormi pe șezlong, pe plajă ! După ce am plecat lui dimineața din Plitvice (despre care am scris aici, piuneza cea mai de succes, până acum, după feedbackul primit de la voi-mulțumesc !), ne-am îndreptat spre Trogir, unde am și ajuns în jurul prânzului, după multe pauze (am fost destul de relaxați). Am lăsat mașina în centru și am zis să ne plimbăm puțin în Trogir, poate găsim acolo cazare. Doar hotelurile mai aveau camere libere, iar prețurile erau muuult peste bugetul nostru. Așa că am trecut frumos podulețul de care ziceam, și ne-am oprit în stațiunea Okrug Gornji, de pe Ciovo.

Ciovo

Trogir, în față, Ciovo, în planul din spate

Idem

Am luat-o la plimbare pe străduțe, și am întrebat la vreo zece case, dacă mai au camere libere- acolo cam toți localnicii au apartamente de închiriat turiștilor. Oooooh, nu, nu, nu, camerele sunt toate rezervate din primăvară– răspuns însoțit de un ușor zâmbet, legat de naivitatea noastră de a găsi camere, pe loc, în plin sezon.

Și cum încercarea asta a fost sortită eșecului, am zis să folosim altă strategie. Știam de la altcineva, că își găsise cazare cu ajutorul celor de la biroul de informații turistice. Buuun, mergem și noi, deci! pe plajă, un birou mic, cu vreo doi adolescenți- zic eu- pe post de informatori ; îi întreb dacă nu ne ajută să ne căutăm cazare, se uită lung- nu cred că era prevăzută sarcina asta în fișa postului lor- și ne zic ba da, doar că nu va fi aproape de plajă. Acum, după tot eșecul de dinainte, am zis că e ok și asta. Era cald și vroiam să terminăm cât mai repede cu partea administrativă, să ne aruncăm în marea îmbietoare. În zece minute, a venit un tip, așa cam de 2m (cred că exagerez un pic acum), chel, ceafă lată (aici nu exagerez), ochelari de soare, cu lanț gros la gât și desigur cu mașină neagră specifică ca să completeze imaginea (nu dau nume de marca, dar cred că nu e greu de ghicit). Brusc, dormitul pe șezlong pe plajă, mi se pare o idee genială !  Nu am reușit să dau glas părerii mele, că-și da omu’ jos ochelarii și lasă să se vadă o privire de om buuunnn, cum rar am mai întâlnit. Povestim, ne zice ce apartament are, preț de 60 euro pe noapte, și mergem să-l vedem cu încredere. De ce oare aleg oamenii de genul ăsta, să aibă o imagine așa de duri, când de fapt, ei sunt contrariul, nu știu ! Adică cred că știu, dar nu e locul aici pentru asemenea dezbateri…

Dacă tot ziceam de șezlong, uite unul la ceas de seară, pe plajă în Okrug Gornji

Apartamentul era situat la vreo 15 minute de mers pe jos de plajă, în casa acestui om, la parter. El stătea cu familia la etaj. Casa nu era terminată, curtea nu era deloc aranjată și poate din acel motiv, nu era și luat de turiști. Pentru că în rest, apartamentului nu aveai ce să-i reproșezi : două dormitoare separate, bucătărie, baie, living, wi-fi. Nou, curat, proaspăt. Totul la 60 de euro pe noapte, în august.  Gata, am bătut palma! După câteva ore, vine omul și cu beri reci și vin și ni le lasă în frigider. Cadou de bun venit din partea lui ! să mai zic faptul că la finalul vacanței, la plecare, ni s-a descărcat bateria de la mașină, iar omu’ a sărit repede și ne-a ajutat, împreună cu prietenii lui ? Hai, că am nimerit-o bine până la urmă !

P.S din păcate, se pare că nu am poze cu apartamentul…

Descoperă traseul, celelalte articole și alte detalii din această vacanță, pe pagina Călătoriilor meleCroația – August 2013!

    2 Comments

  1. si eu de multe ori uit sa fac poze cu cazarea si imi pare rau… si imi promit ca nu mai uit, pana urmatoarea data 🙂

    • mai ales cand ajungem, ca sa fie totul in perfecta ordine 😉 :)))

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Abonează-te

Primește fiecare articol direct pe email.