5 luni pline…

…cu bune și, din păcate, și cu rele…Pe cât de mult am așteptat să vină vara, pe atât de mult mi-am dorit să se termine odată! Toleranța mea față de căldura intensă, scade simțitor. Plus că am avut parte de un carusel emoțional, și pe plan personal și profesional. Ce carusel…la naiba, montagne russe! sus-jos, sus-jos, sus-jos…și mie nici măcar nu-mi plac parcurile astea de distracții! :)) Datorită și din cauza, în același timp, nu am mai avut chef să scriu.

”Sus-ul„ e că am avut destule excursii în această perioadă: prin aprilie, am dat o fugă la Grădina Zmeilor și la Grădina Botanică din Jibou- mai frumos decât mă așteptam!; în mai, am fost cu familia într-un city-break la Amsterdam-Bruxelles unde ne-am întâlnit cu altă partea a familiei; în iunie, am făcut o ieșire la Borșa- Cascada Cailor, cu un stop pe parcurs la Coșbuc; la începutul lui iulie, am zis să intrăm și noi în rând cu lumea, așa că am fost la Cinque Terre, Pisa, Florența, Lido di Camaiore; la final de iulie, am reușit să-mi pun în aplicare un plan pe care-l aveam în minte de acum un an: la împlinirea a 100 de ani de la nașterea bunicului meu (pe care l-am pierdut în ’94), am plecat în căutarea satului lui, într-un cătun în Apuseni. L-am găsit, am descoperit locul casei, am stat de vorba cu oameni, am mai legat poveștile între ele și abia aștept să vă spun și vouă istoria pe de-a întregul; în august, am revăzut Piatra Neamț, dar de data asta nu cu plăcere, am fost pentru prima dată la Suceava, scurt până la Sibiu, iar finalul de vară calendaristică, ne-a prins în mijlocul prietenilor în frumoasa Budapesta și la lacul Valence.  ”Ne-a” îl include pe Andrei, asta ca să fim înțeleși…

”Jos-ul„ e că, dacă tot vorbim de călătorii, i-am urat călătorie bună înspre stele unui prieten foarte bun…Din toată marea de povești țesute împreună (marea, ironic, nu?), dacă e să mă refer doar la site-ul acesta, el a fost persoana căreia am avut emoțiile cele mai mari să-i spun ce-mi trece prin cap să fac, tocmai pentru că aveam o admirație profundă față de inteligența și creativitatea lui, care se transpuneau într-un grad ridicat de exigență atunci când venea vorba despre tehnic. Așa că, la acel prânz în Sighișoara, când am zis cu sfiala piuneze. ro…a zis scurt, spontan și cuprinzător: excelent! Și cu votul lui de încredere, mi-am pus ideea în aplicare. Așa că mulțumesc! Mai aveam de țesut împreună…

Gata, să vină toamna-iarna și ce-o mai veni! Cu povești amănunțite despre ieșirile amintite mai sus, cu multe călătorii din nou, cu optimism și cu ochii la pânza care trebuie țesută cât mai frumos și intens!

 

Read More